Intristata adunare,

Vestea sosirii, pe nestiute, a luntrii lui Caron, pentru profesorul Ion Smedescu, a cazut, la Galati, ca un fulger din senin, cutremurand zarile lumii universitare de la Dunare!
Figura emblematica a invatamantului superior romanesc si, mai apoi, a celui particular, eliberat de servituti si canoane, profesorul Ion Smedescu a fost, pentru mine, nu doar un prieten, ci mai ales un exemplu de consecventa, de abnegatie si vizionarism academic. O pilda de umanism, de iubire si pretuire, pentru cele mai dinamice, mai tinere si mai pline de speranta din generatiile acestei patrii, slujita de nume care, in spatiul romanesc - si in timp - au devenit adevarate legende.
Prin disparitia colegului, prietenului si camaradului nostru, in lupta pentru un spirit liberal in educatia tinerilor, Romania pierde nu doar un simbol al invatamantului particular, ci o personalitate marcanta a vietii academice romanesti. Un specialist reputat in marketing, un creator de scoala! Putini, desigur, isi pot revendica, chiar dupa trecerea Styxului, acest onorant titlu academic.
Pasiunea lui, pentru aceasta stiinta de sinteza in economie, reflecta aviditatea si pretuirea profesorului pentru nou, dar si pentru tara in care marketingul a fost zamislit de-a lungul timpului. Nu intamplator, pamanteasca si durabila sa ctitorie universitara a fost intregita de sintagma "romano-americana", notiune care, inainte de toate, inseamna respect pentru cea mai revolutionara natiune a planetei.
De aceea, noi credem ca, astazi, pierdem nu doar pe omul care, inteligent si mesianic, a creat, in centrul modern al Romaniei, un model nou de invatamant si o noua conceptie privind educarea tinerelor generatii, ci, mai ales, pierdem pe omul care, societatii noastre, i-a inteles marile sale nelinisti si aspiratii.
Impietriti de durere, conducem, astazi, pe ultimul drum, pe profesorul Ion Smedescu, despre a carui opera urmeaza sa se pronunte, deopotriva, omul si timpul. Pierdem, desigur, o pilda de intelepciune, de putere de munca si devotament pentru vlastarele de aur ale patriei.
Personal, dar si in numele colegilor nostri galateni, aduc, in aceasta clipa, celui care a fost profesorul si ctitorul Universitatii Romano-Americane din Bucuresti, un pios omagiu, sentimentele noastre de recunostinta si pretuire, pentru fiinta sa inteleapta, clar-vazatoare.
Familiei si tuturor celor dragi, le transmit, acum, nobila si adanca noastra compasiune!


Rector,
Prof.univ.dr. Benone PUSCA